duminică, 25 octombrie 2009

PEŞTERA COMARNIC

Peştera este situată în Judeţul Caraş-Severin, Comuna Caraşova, în raza satului Iabalcea, în Valea Comarnic, Versantul Stâng, Dealul Ponicova. Totodată peştera se află în interiorul Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului.

Peştera Comarnic este una din cele mai mari şi în acelaşi timp una din cele mai frumoase peşteri din Banat, prin sălile ei monumentale şi grandoarea formaţiunulor stalagmitice. Este deschisă turismului larg, nefiind momentan amenajată şi nici electrificată. Acest lucru însă nu îi ştirbeşte cu nimic frumuseţea, din contră, conferă vizitatorilor un aer de mister şi aventură. Vizitarea peşterii se face sub conducerea unui ghid calificat, care cunoaşte în amănunt peştera şi atrage atenţia turiştilor asupra frumuseţii acestei lumi subpământene.
În 1856 este descoperită Peştera Comarnic de către un autor necunoscut. În 1893 Telegdi Roth Lajos efectuează un Studiu geografic al Cheilor Caraşului, iar în 1912 prima descriere a geologiei şi climatologiei peşterii şi a arealului carstic a fost facută de o societate maghiară de speologie condusă de dr. Kadic Ottocar. În 1947 este declarată de Academia Română rezervaţie naturală.
Intrarea Comarnic se află la capătul nordic al peşterii, este de dimensiuni mici, însă cu poartă metalică şi serveşte de acces grupelor de turişti conduse de ghid. Intrarea Ponicova se află în capătul sud-vestic al peşterii, la baza unui perete calcaros,este de dimensiuni mari, închisă de asemenea cu poartă metalică şi serveşte la ieşirea din peşteră. Din tavan atârnă în multe locuri stalactite de cele mai variate tipuri. Pe planşeu sunt bogat reprezentate stalagmitele, de la cele subţiri până la enormele domuri, precum şi stalagmite columnare, care întâlnind stalactite dau coloane graţioase.
Pereţii şi tavanul sunt în multe locuri îngroşaţi de scurgeri stalagmitice divers colorate, prezintă orgi, baldachine, văluri şi draperii, lame transparente, cristale minuscule de calcită şi felurite alte formaţiuni care strălucesc feeric la lumina lămpilor.
Am fost şi noi în excursie la Peştera Comarnic.
Iată câteva imagini cu noi:
























CURIOZITĂŢI DIN LUMEA ANIMALELOR











1. Singurul loc de pe corpul unei vaci în care există glande sudoripare este nasul acesteia.

2. Cu ajutorul limbii sale extrem de lungi şi elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabilă să se cureţe singură în urechi.
3. Crocodilii nu pot scoate limba din gură deoarece au o protecţie pentru a nu şi-o muşca cu ajutorul fălcilor puternice şi a dinţilor fioroşi.





4. Cea mai scurtă perioadă de gestaţie la animale se poate întâlni la opossum, care dă naştere puilor la numai 12-13 zile de la concepere, iar cea mai lungă perioadă este la elefantul asiatic, cu 608 zile, adică peste 20 de luni de gestaţie.
5. Cârtiţa poate săpa un tunel adânc de 90 m într-o singură noapte.
6. Un melc poate dormi şi trei ani fără întrerupere.





Prof. SIMONA VECIUNCA

CURIOZITĂŢI DIN LUMEA PLANTELOR

ŞTIAŢI CĂ.....?
1. În pustiurile din Peru creşte un cactus care poate să meargă. În loc de rădăcini el are nişte excrescenţe acoperite cu ţepi ascuţiţi. Când bate un vânt puternic, cactusul se deplasează pe distante mari, luându-şi umezeala şi hrana nu din sol, ci din aer.


2. Feriga anunţă ploaia? Înainte de a ploua ea îşi desface larg frunzele, iar dacă urmează o perioadă secetoasă frunzele ei se strâng şi se răsucesc.

3. Baobabul poate trăi până la 5000 de ani? Urmează măslinul-2000, stejarul-1600, teiul-1150, cedrul-800, părul-400, chiparosul-350, ulmul-335. 4. Trunchiul pinului este întotdeauna înclinat spre sud. După acest semn poţi determina punctele cardinale.
5. Mimoza îşi strânge frunzele la atingere? Dacă şocul este mai mare se strânge toată planta şi revine la normal după aproximativ 30 minute.

6. Plantele insectivore se hrănesc cu insecte pentru că nu găsesc suficient azot în mediul în care trăiesc? Numărul plantelor insectivore este destul de mare, peste 400. Ele şi-au "specializat" anumite părţi ale corpului, transformându-se în adevaraţi vânători: lichid lipicios, perişori, tentacule, cornete cu căpăcele care se închid făcând captive micile gaze care intră în ele, sunt numai câteva din "trucurile" plantelor carnivore.

(prof. SIMONA VECIUNCA)

MIMOZA


joi, 22 octombrie 2009

TABARA SMART

Asociaţia Pro Perseverenţa Cetatea Histria a desfăşurat, începând cu data 15.03.2005, un program de concursuri şcolare la nivel naţional, concursurile SMART, în care au fost antrenate 37 de judeţe, în cele nouă ediţii precedente, desfăşurate în condiţii optime, respectând legislaţia în vigoare.
Instituţiile de învăţământ din judeţul Caraş-Severin cu care s-au încheiat Acorduri de Parteneriat pentru Educaţie înscrise la Concursuri:

Şcoala cu cls. I-VIII "Romul Aldea" Oraviţa
Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 Moldova Nouă
Liceul "Hercules " Băile Herculane
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 7 Reşiţa
Şcoala cu clasele I-VIII Măureni
Liceul Teoretic "Mircea Eliade " Reşiţa
Liceul Teoretic "Diaconovici- Tietz" Reşiţa
Liceul "General Dragalina" Oraviţa
Şcoala cu clasele I-VIII Forotic
Şcoala nr. 12 Reşiţa
Liceul Pedagogic Caransebeş

În urma desfăşurării concursurilor, 177 de elevi din cadrul şcolilor înscrise au obţinut punctaje maxime la probele SMART.
Anul acesta Premiul I Naţional a fost primit de URECHE EMANUEL din clasa a VI-a de la Şcoala cu clasele I-VIII Măureni.
Fiecărui participant i s-a acordat câte o revistă şi o diplomă de participare cu punctajul obţinut, pentru fiecare materie la care a participat.
Domnul preşedinte al APPCH, Marius Jitariu, a mulţumit domnilor profesori: Ioan Seracin, Simona Veciunca, Mihai Brebenar şi Orăşanu Constantin de la Şcoala Măureni pentru sprijinul oferit, de-a lungul celor 9 ediţii, alcătuind subiectele de la clasele V-VIII la matematică şi cultură generală. A remarcat, de asemenea, participarea domnilor profesori Ioan Seracin şi Simona Veciunca şi a învăţătorilor Luminiţa Rusan şi Ionela Ciuta , în calitate de coordonatori ai activităţilor recreative, din Tabăra Naţională de la Bran, organizată anual pentru câştigătorii Concursurilor SMART.

CONCURSUL DE ŞAH câştigat de URECHE EMANUEL



VIZITĂ LA CASTELUL BRAN - explicaţiile ghidului referitoare la mitul conform căruia Castelul Bran a fost reşedinţa Contelui Dracula. Realitatea este alta, nici urmă de Contele Dracula, Castelul Bran afost reşedinţa Reginei Maria a României.












GRUPUL SMART a făcut un popas în timpul urcării spre CETATEA RÂŞNOV. Locurile vizitate au fost minunate, lucru atesta de elevii participanţi în impresiile lor publicate pe http://www.concursurilesmart.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=177&Itemid=207



CETATEA RÂŞNOV a fost minunată, îmbrăcămintea de epocă, instrumentul de tortură şi clădirile ne-au încântat privirile.











ÎN DRUMEŢIE am admirat Munţii Bucegi, am cules flori şi ne-am relaxat în iarba frumos mirositoare.


înv. Luminiţa Rusan