PICTURĂ ŞI CULOARE...PE HOLURI

Atâta alb......toţi pereţii albi.. Hmmm..... Dacă în locul nostru ar fi fost un mare pictor....un Cezanne....un Picasso....un Grigorescu....ar fi umplut "pânza " aceasta albă cu mii şi mii de picturi minunate. Eeeee! Veţi spune voi, dar ei sunt profesionişti, sunt artişti! Nu-i nimic! Am tras cu ochiul la ei, am mai căutat pe internet, am folosit imprimantă şi indigo şi, cu ajutorul Primăriei Măureni, care ne-a pus la dispoziţie materialele, am început să pictăm.

Şi ne-am documentat, am potrivit culori...

Am făcut şablonul....

Încă nu e gata, dar încet, încet se va vedea şi produsul final.

ATENŢIE!!!!!! Dacă cineva are vreo idee despre ceva ce ar arăta frumos pe aceşti pereţi perfecţi pentru pictură, aşteptăm ideile voastre!!!!!!

PEŞTERA COMARNIC

Peştera este situată în Judeţul Caraş-Severin, Comuna Caraşova, în raza satului Iabalcea, în Valea Comarnic, Versantul Stâng, Dealul Ponicova. Totodată peştera se află în interiorul Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului.

Peştera Comarnic este una din cele mai mari şi în acelaşi timp una din cele mai frumoase peşteri din Banat, prin sălile ei monumentale şi grandoarea formaţiunulor stalagmitice. Este deschisă turismului larg, nefiind momentan amenajată şi nici electrificată. Acest lucru însă nu îi ştirbeşte cu nimic frumuseţea, din contră, conferă vizitatorilor un aer de mister şi aventură. Vizitarea peşterii se face sub conducerea unui ghid calificat, care cunoaşte în amănunt peştera şi atrage atenţia turiştilor asupra frumuseţii acestei lumi subpământene.
În 1856 este descoperită Peştera Comarnic de către un autor necunoscut. În 1893 Telegdi Roth Lajos efectuează un Studiu geografic al Cheilor Caraşului, iar în 1912 prima descriere a geologiei şi climatologiei peşterii şi a arealului carstic a fost facută de o societate maghiară de speologie condusă de dr. Kadic Ottocar. În 1947 este declarată de Academia Română rezervaţie naturală.
Intrarea Comarnic se află la capătul nordic al peşterii, este de dimensiuni mici, însă cu poartă metalică şi serveşte de acces grupelor de turişti conduse de ghid. Intrarea Ponicova se află în capătul sud-vestic al peşterii, la baza unui perete calcaros,este de dimensiuni mari, închisă de asemenea cu poartă metalică şi serveşte la ieşirea din peşteră. Din tavan atârnă în multe locuri stalactite de cele mai variate tipuri. Pe planşeu sunt bogat reprezentate stalagmitele, de la cele subţiri până la enormele domuri, precum şi stalagmite columnare, care întâlnind stalactite dau coloane graţioase.

Pereţii şi tavanul sunt în multe locuri îngroşaţi de scurgeri stalagmitice divers colorate, prezintă orgi, baldachine, văluri şi draperii, lame transparente, cristale minuscule de calcită şi felurite alte formaţiuni care strălucesc feeric la lumina lămpilor.
Am fost şi noi în excursie la Peştera Comarnic.

Iată câteva imagini cu noi:

CURIOZITĂŢI DIN LUMEA ANIMALELOR

1. Singurul loc de pe corpul unei vaci în care există glande sudoripare este nasul acesteia.

2. Cu ajutorul limbii sale extrem de lungi şi elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabilă să se cureţe singură în urechi.

3. Crocodilii nu pot scoate limba din gură deoarece au o protecţie pentru a nu şi-o muşca cu ajutorul fălcilor puternice şi a dinţilor fioroşi.

4. Cea mai scurtă perioadă de gestaţie la animale se poate întâlni la opossum, care dă naştere puilor la numai 12-13 zile de la concepere, iar cea mai lungă perioadă este la elefantul asiatic, cu 608 zile, adică peste 20 de luni de gestaţie.

5. Cârtiţa poate săpa un tunel adânc de 90 m într-o singură noapte.

6. Un melc poate dormi şi trei ani fără întrerupere.

Prof. SIMONA VECIUNCA

CURIOZITĂŢI DIN LUMEA PLANTELOR

ŞTIAŢI CĂ.....?
1. În pustiurile din Peru creşte un cactus care poate să meargă. În loc de rădăcini el are nişte excrescenţe acoperite cu ţepi ascuţiţi. Când bate un vânt puternic, cactusul se deplasează pe distante mari, luându-şi umezeala şi hrana nu din sol, ci din aer.

2. Feriga anunţă ploaia? Înainte de a ploua ea îşi desface larg frunzele, iar dacă urmează o perioadă secetoasă frunzele ei se strâng şi se răsucesc.

3. Baobabul poate trăi până la 5000 de ani? Urmează măslinul-2000, stejarul-1600, teiul-1150, cedrul-800, părul-400, chiparosul-350, ulmul-335. 4. Trunchiul pinului este întotdeauna înclinat spre sud. După acest semn poţi determina punctele cardinale.

5. Mimoza îşi strânge frunzele la atingere? Dacă şocul este mai mare se strânge toată planta şi revine la normal după aproximativ 30 minute.

6. Plantele insectivore se hrănesc cu insecte pentru că nu găsesc suficient azot în mediul în care trăiesc? Numărul plantelor insectivore este destul de mare, peste 400. Ele şi-au "specializat" anumite părţi ale corpului, transformându-se în adevaraţi vânători: lichid lipicios, perişori, tentacule, cornete cu căpăcele care se închid făcând captive micile gaze care intră în ele, sunt numai câteva din "trucurile" plantelor carnivore.

(prof. SIMONA VECIUNCA)

MIMOZA

TABARA SMART

Asociaţia Pro Perseverenţa Cetatea Histria a desfăşurat, începând cu data 15.03.2005, un program de concursuri şcolare la nivel naţional, concursurile SMART, în care au fost antrenate 37 de judeţe, în cele nouă ediţii precedente, desfăşurate în condiţii optime, respectând legislaţia în vigoare.

Instituţiile de învăţământ din judeţul Caraş-Severin cu care s-au încheiat Acorduri de Parteneriat pentru Educaţie înscrise la Concursuri:

Şcoala cu cls. I-VIII "Romul Aldea" Oraviţa
Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 Moldova Nouă
Liceul "Hercules " Băile Herculane

Şcoala cu clasele I-VIII nr. 7 Reşiţa

Şcoala cu clasele I-VIII Măureni

Liceul Teoretic "Mircea Eliade " Reşiţa

Liceul Teoretic "Diaconovici- Tietz" Reşiţa

Liceul "General Dragalina" Oraviţa

Şcoala cu clasele I-VIII Forotic

Şcoala nr. 12 Reşiţa

Liceul Pedagogic Caransebeş

În urma desfăşurării concursurilor, 177 de elevi din cadrul şcolilor înscrise au obţinut punctaje maxime la probele SMART.
Anul acesta Premiul I Naţional a fost primit de URECHE EMANUEL din clasa a VI-a de la Şcoala cu clasele I-VIII Măureni.

Fiecărui participant i s-a acordat câte o revistă şi o diplomă de participare cu punctajul obţinut, pentru fiecare materie la care a participat.
Domnul preşedinte al APPCH, Marius Jitariu, a mulţumit domnilor profesori: Ioan Seracin, Simona Veciunca, Mihai Brebenar şi Orăşanu Constantin de la Şcoala Măureni pentru sprijinul oferit, de-a lungul celor 9 ediţii, alcătuind subiectele de la clasele V-VIII la matematică şi cultură generală. A remarcat, de asemenea, participarea domnilor profesori Ioan Seracin şi Simona Veciunca şi a învăţătorilor Luminiţa Rusan şi Ionela Ciuta , în calitate de coordonatori ai activităţilor recreative, din Tabăra Naţională de la Bran, organizată anual pentru câştigătorii Concursurilor SMART.

CONCURSUL DE ŞAH câştigat de URECHE EMANUEL

VIZITĂ LA CASTELUL BRAN - explicaţiile ghidului referitoare la mitul conform căruia Castelul Bran a fost reşedinţa Contelui Dracula. Realitatea este alta, nici urmă de Contele Dracula, Castelul Bran afost reşedinţa Reginei Maria a României.

GRUPUL SMART a făcut un popas în timpul urcării spre CETATEA RÂŞNOV. Locurile vizitate au fost minunate, lucru atesta de elevii participanţi în impresiile lor publicate pe http://www.concursurilesmart.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=177&Itemid=207

CETATEA RÂŞNOV a fost minunată, îmbrăcămintea de epocă, instrumentul de tortură şi clădirile ne-au încântat privirile.

ÎN DRUMEŢIE am admirat Munţii Bucegi, am cules flori şi ne-am relaxat în iarba frumos mirositoare.

înv. Luminiţa Rusan

ZIUA EUROPEANA A LIMBILOR MODERNE

Ştiaţi că...

1. Există între 6000 şi 7000 de limbi în lume, vorbite de 6 miliarde de oameni împărţiţi în 189 de state independente?

2. Majoritatea limbilor sunt vorbite în Asia, India, Africa şi America de Sud.

3. Cel puţin jumătate din populaţia lumii este bilingvă sau plurilingvă( vorbesc mai multe limbi)?

4. Multe limbi au 50.000 de cuvinte sau mai multe, dar vorbitorii individuali ştiu şi folosesc de obicei doar un procent din vocabularul total, în conversaţia cotidiană oamenii folosesc aceleaşi câteva sute de cuvinte?

5. Limba maternă este de obicei limba pe care o cunoaştem cel mai bine şi o folosim cel mai des. Dar pot exista vorbitori perfect bilingvi care vorbesc două limbi la fel de bine?

6. Limbile sunt legate între ele ca membrii unei familii, majoritatea limbilor europene aparţin marii familii a limbilor indo-europene?

7. Majoritatea limbilor europene aparţin celor trei mari ramuri: germanice, romanice şi slave?

8. Familia limbilor germanice include: daneza, norvegiana, suedeza, islandeza, germana, olandeza, engleza şi idiş.

9. Limbile romanice includ: italiană, franceză, spaniolă, portugheză şi română, printre altele?
10. Limbile slave includ: rusă, poloneză, cehă, slovacă, slovenă, sârbă, croată, bulgară şi altele?

11. Majoritatea limbilor europene folosesc alfabetul latin. Câteva limbi slave folosesc alfabetul chirilic. Greaca, armeana, georgiana şi idiş au propriul lor alfabet?

12. Limbile materne vorbite de majoritatea oamenilor în Europa sunt: rusa, germana, engleza, franceza şi italiana, în această ordine?

13. Limbile non-europene cel mai larg folosite pe teritoriu european sunt: arabă, chineză şi hindusă, fiecare cu propriul sistem de scriere?

14. Rusia ( 148 milioane de locuitori), de departe, are cel mai mare număr de limbi vorbite pe teritoriul ei: între 130 şi 200?

SCURT ISTORIC AL SATULUI MĂURENI, COMUNA MĂURENI

În Banat, alături de populaţia băştinaşă, s-au aşezat în decursul timpului, elemente ale altor popoare. Populaţia ce a sosit în Banat a fost destul de numeroasă.
Majoritatea coloniştilor au fost originari din partea de sud şi de vest a Germaniei. Colonizările habsburgice în Banat s-au efectuat în trei mari perioade: carolină (1716 - 1740), teresiană (1745 - 1772) şi iosefină (1782 -1787).
Localitatea Măureni (Moritzfeld) a fost înfiinţată în cea de-a treia perioadă colonială, respectiv cea iosefină. în această perioadă au mai luat fiinţă şi alte localităţi şvăbeşti, cum sunt: Cărpiniş, Moraviţa, Orţişoara, etc.
Încă pe timpul Măriei Tereza, losif al II - lea face trei călătorii în Banat: în 1768,1770 şi 1773. El reglementează colonizarea şi prin Patenta din 1782 inaugurează cea de-a treia colonizare. Conform Patentei fiecare familie primeşte gratuit 34 de jugăre de pământ, animale (2 boi, 2 cai şi o vacă) şi unelte de lucru.
La ordinul împăratului, în anul 1784 au fost construite la Măureni 200 de case noi şi tot în acest an au sosit primele 30 de familii de colonişti germani. Aceştia au venit din părţile Rinului de Sus, din Pădurea Neagră, Alsacia, Lorena şi Wurttenburg.
În total s-au stabilit în Măureni 202 familii care au primit 62 de sesii întregi şi 140 de jumătăţi de sesii.
Ulterior au fost construite căile de comunicaţie şi trei fântâni pentru apă care ajungeau la 40 - 50 de m adâncime.
Prima formă de conducere s-a constituit în 1786, an care marchează data definitivă a formării comunei Măureni. Primul primar a fost Nikolaus Pranzen. În acelaşi an s-a început construirea Bisericii Catolice care a fost inaugurată în anul 1819. în anul 1928 când biserica a fost renovată şi i s-a făcut consacrarea, Episcopul Augustin Pacha, cel mai mare fiu al Măureniului, a spus că "este mândru că este copil al satului şi că studiile şi le-a desăvârşit la Universitatea din Moritzfeld."
În 1796 s-a întocmit cartea funduală şi prima hartă a teritoriului comunei în suprafaţă totală de 7669 jugăre. în 1805 comuna a primit dreptul de a ţine târguri săptămânale.
Pentru a lega comuna cu celelalte localităţi între anii 1872 - 1873 s-a construit calea ferată Voiteg-Gătaia-Măureni - Reşiţa. Din păcate, deoarece moşierul Ludwig Wirkner nu a permis ca linia ferată să treacă pe moşia lui, aceasta a fost construită la cea 1,8 km de localitate.
La 12 iulie 1875 în comună a izbucnit un incendiu devastator care a distrus cea 100 de case. Pradă acestui incendiu au căzut şi majoritatea documentelor aflate în arhiva primăriei, în 1876 comuna a primit un medic, în 1892 s-a finalizat construirea unui spital, a unei maternităţi şi a unei farmacii, în 1893 poşta a primit legătură telefonică.
În 1892 a luat fiinţă formaţia civilă de pompieri şi s-a terminat construirea unui cămin cultural.
Construcţia şcolii din Măureni a început în anul 1873 şi s-a terminat în 1875.
În 1899 s-a construit o moară de către un moşier pe nume Kern care a modernizată în 1927.
În 1925, în februarie, doi particulari au introdus lumina electrică în Măureni, pe baza unui motor, care asigura parţial electrificarea comunei, iar în 1929 s-au electrificat străzile şi toate clădirile publice.
Începând cu anul 1925, alături de germani au fost colonizate şi 23 de familii de români care au venit din zona judeţului Sibiu, mai precis din zona Turnului Roşu.
Evenimentele celui de-al doilea război mondial au lovit din greu dezvoltarea paşnică a localităţii. Mulţi fii ai comunei au plecat pe front şi nu s-au mai întors.